Pestera Sugau - Muntii Giurgeului
Localizare şi căi de acces. Peştera Şugău e situată în decorul pitoresc al munceilor de la poalele Munţilor Giurgeului, cu păduri de brad şi poieni, menţinute de clima rece a acestor locuri, ce reprezintă polul frigului din Romania. Pe aceste meleaguri peşterile sunt o raritate, căci munţii sunt alcătuiţi mai mult din şisturi cristaline şi roci vulcanice. Peştera Şugău este găzduită de o fâşie îngustă de calcare cristaline care se dezvoltă în versanţii Muntelui Şipoş.
Drumul spre obiectiv începe din Şoseaua naţională care merge de la Gheorgheni la Izvorul Mureşului, în localitatea Voşlobeni, un drum forestier urcă în lungul pârâului Chindeni, întâlnind după 5 km Pârâul Peşterii, un mic afluent dreapta. Urcăm poteca pe valea acestuia şi după 350 m pe vale şi încă un urcuş de 150 m în versantul stâng, întâlnim izvorul Şugău, resurgenţa apelor din peşteră. Puţin mai sus se află intrarea.
Date istorice. Cunoscută de mult de localnici, a fost cercetată îndeaproape în 1964 de M. Dumitrescu şi T. Orghidan, oare au cartat-o şi au studiat-o din punct de vedere biospeologic. Mai târziu ea a devenit terenul de activitate al speologilor amatori din Gheorgheni, care au amenajat-o parţial.
Descriere. Peştera Şugău are o lungime de 350 m şi galerii dispuse pe mai multe niveluri. Galeria Principală este orientata est-vest şi are o lungime de 75 m. Din galeria principală se ajunge într-o sală de 15 m lungime, cu planşeul în pantă. Din sală pornesc mai multe galerii laterale. Ramificaţia nordică este dezvoltată pe un sistem de diaclaze înguste.
Ramificaţiile sudice au aspect mai complicat, labirintic şi prezintă alternativ zone de îngustare şi lărgire. În toate aceste galerii nu există decât apă de infiltraţie. Etajul activ, respectiv izvorul subteran tal parcului Şugău, nu a fost complet explorat. Peştera Şugău prezintă interes prin speleotemele sale calcitice (curgeri parietale, stalagmite, stalactite conice, stalactite-buzdugan), dar mai ales prin cele aragonitice, ea fiind una dintre peşterile relativ puţine la număr, în care se mai poate admira podoaba unora dintre cele mai fragile şi mai miraculoase ţesături minerale, acele şi jerbele de aragonit. Din păcate şi această peşteră a plătit un greu tribut acelor turişti care vin în peşteri pentru a lua cu ei ca pradă bucăţi din zestrea atât de greu agonisită a florilor de piatră.
Condiţii de vizitare. Fiind parţial amenajată, prima parte poate fi vizitată în ţinută obişnuită. Accesul este permis numai cu ghid şi cu aprobarea Muzeului din Gheorgheni, fiind declarată rezervaţie speologică.